Acest studiu (Lișman & Holman, 2021) a fost realizat în două etape majore pe un număr de 618 persoane căsătorite, cu o medie a vârstei de peste 37 de ani și o medie a duratei căsătoriei de peste 10 ani.

Cercetarea și-a propus explorarea celor mai frecvente motivații ale infidelității și construirea unui instrument de măsurare a predispoziției spre infidelitate în rândul persoanelor căsătorite cu experiență semnificativă în ceea ce privește viața de cuplu. Contextele specifice descrise de itemi, în care ar putea avea loc un comportament infidel, au fost selectate din cele relevate de cercetările anterioare privind motivele de infidelitate din trecut ale oamenilor. Pe parcursul a două studii am examinat structura factorială și caracteristicile psihometrice ale acestei scale (PTIS). Rezultatele au relevat o structură unidimensională a instrumentului (adică toate motivațiile enumerate de subiecți pot constitui un singur argument în decizia de a se angaja într-un episod de infidelitate) și au susținut valoarea psihometrică  a acestuia (fiabilitatea, validitatea sa de construct, de criteriu și incrementală), ceea ce reprezintă robustețea rezultatelor.

Predilecția oamenilor căsătoriți spre infidelitate a fost analizată, de asemenea, în asociere cu anumite standarde morale. Astfel, cei care sunt predispuși să se angajeze în episoade de infidelitate, dau dovadă de o integritate morală mai scăzută. Genul, ca viariabilă demografică s-a asociat cu această predispoziție a oamenilor căsătoriți spre infidelitate, bărbații obținând scoruri mai ridicate.

Categoriile care au fost luate în calcul și analizate sunt următoarele:

• Nevoile sexuale: persoanele înclinate spre infidelitate reclamă dorința de varietate sexuală sau de incompatibilitate sexuală cu partenerul (Omarzu et al. 2012; Buunk 1980; Glass și Wright 1992; Barta și Kiene 2005)
• Nevoile emoționale – nevoia de intimitate și conexiune emoțională, climatul marital nesatisfăcător, de rutină, în care lipsesc atenția, dragostea, afecțiunea împărtășită și stimularea intelectuală (Haseli et al. 2019; Fincham și May 2017; Shackelford et al. 2008)
• Contextul social– contextele favorabile infidelității, prin interacțiunile strânse cu persoane de sex opus în mediul profesional, distanța fizică dintre parteneri sau petrecerea mult timp la serviciu sau separat cu prietenii (Kuroki 2013; Gwinn et al. 2013)
• Atitudinile – înseamnă atitudini permisive față de infidelitate sau permisivitatea relațiilor sexuale în propriul context social (Jackman 2015; Rodrigues et al. 2017)
• Ostilitatea – cum ar fi dorința de răzbunare pe un partener care a comis deja infidelitate sau un alt rău perceput (Barta și Kiene 2005)

Faptul că rezultatele studiului au condus la un model de scală unidimensională, denotă faptul că infidelitatea este afectată de mai mulți factori la mai multe niveluri (Haseli et al., 2019). De exemplu, Modelul sistemelor bioecologice al lui Bronfenbrenner afirmă că existența umană este atât de complexă încât, pentru a înțelege factorii asociați cu infidelitatea, trebuie să îi cunoaștem foarte bine, iar apoi să înțelegem interdependența strânsă dintre ei. Rezultatele cercetării sunt în concordanță cu viziunea propusă de acești cercetători, care propun conceptul de sistem interactiv care influențează infidelitatea.

Aspectele legate de caracteristicile de personalitate ale celor doi parteneri sunt influențate de dinamica lor de cuplu, iar aceasta poate fi modelată în mod semnificativ de mediul social existent. Această viziune a infidelității ca un sistem de uniune în care elementele microsistemului (cei doi parteneri) se întrepătrund cu cele ale mezosistemului (natura relației lor), exosistemului (mediul social) sau cronosistemului (durata relației), ne permite să înțelegem aceste rezultate în care diferitele motivații pentru infidelitate analizate retrospectiv în studiile anterioare nu mai sunt distinse ca factori independenți atunci când dorim să le evidențiem în ceea ce privește predilecția pentru comportamentul infidel. De exemplu, atitudinile permisive față de aventurile extraconjugale ale partenerului pot fi influențate de dinamica cuplului, cum ar fi insatisfacția sexuală sau emoțională, dar și de atitudinile celuilalt partener. De asemenea, ele pot fi modelate de social media sau de religie sau de activitățile spirituale ale celor doi implicați în relație.

Poți citi articolul publicat aici.

De asemenea, numeroși autori (practicieni) ne-au citat lucrarea și au scris despre rezultatele noastre:

10 Key Reasons Why a Partner Might Cheat

Propensity Towards Infidelity Scale

INFIDELITY: CAN THESE 10 STATEMENTS PREDICT IT?

Referințe:

Lișman, C. G., & Holman, A. C. (2021). Cheating under the circumstances in marital relationships: The development and examination of the propensity towards infidelity scale. Social Sciences, 10(10), 392.